ASEZARE
Statiunea balneoclimaterica Geoagiu - Bai este situata la 12 Km nord de orasul Orastie, zona deluroasa ce nu depaseste altitudinea de 600 m, intr-o depresiune formata din ultimele ramificatii ale Muntilor Metaliferi.
Geoagiu–Bai se afla situat intr-un bazinet depresionar sculptat in partea de sud–est a Muntilor Sacarâmb. De o parte si de alta a statiunii se desfasoara o rama de culmi impadurite cu fag, gorunete si brad, când mai pronuntate când mai domoale impinse din Magura Boiului inspre Valea Muresului. In nordul localitatii Geoagiu–Bai domina dealul cu vârful Ceretul (550 m ), iar la sud–vest Cornetul Cigmaului cu culmile Piscul si Plesul, care nu intrec 500 m inaltime. Prefacerile scoartei terestre suferite de-a lungul timpului sunt tradate si de aspectul exterior framântat, de numeroase abateri de la orientarea generala a prelungirilor muntoase spre Valea Muresului de pantele versantilor pe alocuri mai abrupte sau mai domoale.
O privire de orizont lasa, in general, impresia unor coline impadurite având platouri cu pasuni, fânate si chiar locuri cultivate cu grâu, secara, ori cu pomi fructiferi. Intre inaltimile acestor dealuri, statiunea pare strânsa ca intr-o caldare de unde se poate iesi pe o singura poarta, aceea strabatuta dinspre est de soseaua asfaltata si Valea Bailor ce traverseaza statiunea.

              CAI DE ACCES
Auto: - 12 km de la E68 (DN 7) Deva-Sebes-Sibiu
        - 37 km de la Deva pe DJ Simeria - Rapolt - Geoagiu
        - Starea drumurilor este in general buna. Dupa sezonul de iarna
          sau dupa ploi pot fi intâlnite gropi in asfalt
Tren: - Gara Orastie - 18 Km de Geoagiu - Bai (tren accelerat sau personal)
                            - de aici circula autobuze regulat cam din ora in
                               ora in intervalul 7.00 - 19.00
        - Halta Geoagiu -12 Km de Geoagiu - Bai (tren personal)
                              - aceleasi autobuze ca din gara Orastie.
Avion: - Aeroportul Sibiu - la 90 Km - autobuze Sibiu - Timisoara
                                    sau tren Sibiu - Timisoara
         - Aeroportul International Timisoara
                            - la 200 km - autobuze Timisoara - Sibiu,
                            Timisoara - Tg. Mures sau tren Timisoara - Galati,
                            Timisoara - Bucuresti, Timisoara - Iasi.
         - Aeroportul International Arad - la 190 Km - tren Arad-Bucuresti.

CLIMA
Climatul zonei Geoagiu-Bai apartine celui de coline si dealuri cu variatii de microclimat local. In spatiul sau se intâlnesc nuante destul de atenuate, cele ale Munceilor Sacarâmbului ca si cele de pe Lunca Muresului. Variatiile atmosferice relativ scazute, presiunea atmosferica uniforma, asociatiile temperaturii si umezelii aerului destul de reduse, predominarea timpului senin ca si scaderea precipitatiilor sub media pe tara, iata doar câteva din elementele climatologice simtite aici. Pozitia geografica de bazinet depresionar, explica in acelasi timp existenta unor ierni relativ blânde (-20 grade C) si a verilor calde (peste 20 grade C). In asociatie cu ceilalti factori naturali de vegetatie si peisaj cu efectele curative ale apelor minerale, climatul acestei zone este un adevarat climat de calmare, potrivit unui organism obosit, in cautarea refacerii energiei umane.Vegetatia naturala bogata, padurile de fag, stejar si brad care sunt intinse peste intregul tinut favorizeaza pastrarea aerului purificat, ozonat si reconfortant. Temperatura, unul din principalele elemente climatologice, in medie este de 9,2 grade C pe ultimii zece ani.

FLORA
Microclimatul acestei zone se caracterizeaza prin temperaturi pozitive mai ridicate in comparatie cu climatul general al regiunii, fapt ce a favorizat conservarea in patrimoniul floristic al acestei zone a numeroase elemente termofile de insemnatate fitogeografica deosebita care vegeteaza in populatii compacte in anumite asociatii vegetale, iar altele au chiar rol edificator in asociatie.
Dintre speciile cu raspândire limitata in tara s-au identificat: Selaginella helvetica ( L. ) Link., Dryopteris disjuncta L., Aconitum anthora L., Lycopus exaltatus L., Cephalaria pilosa ( L. ) Gren. et Gord., acestea fiind din punct de vedere fitogeografic specii eurasiatice. Alaturi de acestea, inventarul floristic al zonei s-a imbogatit cu noi specii: endemisme: Salvia transsilvanica Schur, Cardamine glanduligera; elemente daco-balcanice: Oenanthe banatica Heuff., Galium flavescens Borb., Galium kitaibelianum Boem. et Schur; elemente balcanice: Centaurea scabiosa L. ssp spinulosa ( Roch. ) Hay, Campanula grosseki Heuff., Ononis pseudohircina Schur, Fritillaria montana Hoppe; elemente mediteraneene si submediteraneene: Calamintha sylvatica Bromf., Allium flavum L., Melica Ciliata, Carlina intermedia Schur, Dipsacus silvestris Huds., Inula conyza D.C., Ornithogalum umbellatum L.; elemente mediteraneano-panonice: Calamintha majoranifolia ( Mill. ) Hay.
Aceste elemente sudice confirma faptul ca flora din zona Geoagiu-Bai reprezinta o insula de vegetatie termofila cu numeroase elemente floristice care le confera un colorit local deosebit. Insulele de vegetatie termofila reprezinta pentru fitogeografie argumente certe si uneori puncte de legaturi evidente, cu vegetatia Balcanilor si Mediteranei.

FAUNA
Microclimatul acestor zone carstice precum si cel al localitatii Geoagiu-Bai, caracterizat prin temperaturi pozitive mai ridicate, comparativ cu climatul general al intregului bazin al Vaii Geoagiului permite conservarea a numeroase specii balcanice, mediteraneene, submediteraneene, atlantice. Sunt bine reprezentate elementele termofile protejate si conservate fata de agentii externi de catre substratul calcaros. In flora masivelor calcaroase din Bazinul Vaii Geoagiului au fost semnalate elemente termofile ca: Dianthus spicullifolius Schur, Thymus comosus Heuff., Viola jooi Janka, Iris pumila L., Achillea chritmifolia W. & K., Orlaya grandiflora ( L. ) Hoffm., Aristolochia pallida Wild., Quercus frainetto Ten., Tilia tomentosa Manch.
In general, culmile masivelor calcaroase ( versantii nordici ) sunt acoperite de paduri de foioase, mai ales fag in amestec cu carpen, mojdrean. Pe alocuri se intâlnesc cerul si gorunul in amestec cu fagul si carpenul. La marginea padurilor se intâlnesc pajisti mezofile iar pe versantii sudici precum si pe platourile stâncoase insorite, pajisti xerofile.